Visul s-a împlinit, cu efort și multă muncă: am reușit plantarea a ca. 80 hectare de viță de vie, din care 56 hectare în 2008 și 24 hectare în 2009.

 

vie bio

 

Efortul continuă fiindcă via este cultivată în mod ecologic și asta implică mai multă atenție, grijă și rapiditate în intervenții și lucrări.
Scurt istoric
Din istoricul local rezultă că prima atestare scrisă a localității Jamu Mare, cum este numită azi, apare în anul 1370, când se numea Soma. Înainte de venirea colonizatorilor din Imperiul Habsburgic, când Jamu Mare a fost denumită Gross-Scham (Gross-Zsam, Nagy-Zsam), existau deja plantații de vie.

Colonizatorii nemți au înființat inițial o nouă localitate, în jurul anului 1786, la 4 km est de actuala așezare, chemată Freudenthal, adică „valea fericirii”.

Pe atunci una din primele activități a fost plantarea viței de vie, pe lângă un pârâu, numit pe vremuri Rudar-Baches, pe 237 de parceluțe.

După aceea s-au mutat în așezarea existentă și în 1856 erau înregistrate 173 de Joch de vie, adică ca. 100 de hectare, iar în 1873 160 de Joch, adică 92 de hectare.

cultura vitei de vie la jamu Mare sub Imperiul habsburgic

Plantația de vie existentă în 1777 rezultă și din planșa nr. 130 din harta „Banat Josephinische Landaufnahme”.

Anul 1884 aduce primele probleme cu filoxera și în anul 1895 din toată via au mai ramas doar 5 hectare. După această mare nenorocire, în anul 1888 oamenii încep să lupte cu boala și în 1893 să replanteze vița de vie.

în 1901 erau deja plantate 100 de Joch, adică 57 de hectare, iar locul nou ales pentru plantare a fost dealul numit pe vremuri Wisok, acum Visoca, chiar acolo unde am plantat și noi vița de vie.

Din păcate în perioada 1960-1970 vița de vie a fost scoasă ca să se folosească terenurile pentru culturi de câmp.